Sclavie si camata in stil modern

Ultima veste care...parca nu a surprins decat pe cei ce inca nu constientizeaza sau pe cei carora nu le pasa, e faptul ca 150.000 de angajati din sistemul begetar urmeaza sa fie disponibilizati. Asta pe langa sutele de mii de angajati din sistemul privat ce au ramas deja si vor mai ramane fara locul de munca. Guvernul? Ce plan de iesire din criza ne propune? Ce masuri propune? 'Prima casa', o gluma sinistra si mai inutila decat prezervativul intepat.
Lasand la oparte incompetenta guvernului care, indiferent de ce culoare politica, nu a fost niciodata interesat cu adevart decat de umplerea buzunarelor proprii, trebuie insa de data asta sa recunoastem ca nu politicienii nostrii sunt de vina pentru situatia actuala. FMi-ul, camatarul modern al zilelor noastre, e organismul perfect pentru impunerea unei globalizari, a unei noi ordini mondiale, a unei politici generale, si actioneaza, ca un salvator pervers, pentru interesele cercurilor de interese mondiale. Asta e clar si chiar deloc revoltator. Pentru noi, tinand cont ca mereu am dansat dupa cum au cantat marile forte mondiale, nu e nicio schimbare. Am fost si o sa fim un simplu pion in jocul asta, dar ce e deadreptul revoltator pentru intelectul meu e fata sefului delegatiei FMI in romania, Jeffrey Franks. Accept orice dar nu sa primesc sfaturi si prognoze de la tot felul de personaje oligofrenistice, in fata carora politicienii nostrii se apleaca mai mult decat le permit din punct de vedere fizic burtile ghiftuite si buzunarele pline.
Adica Romania nu merita un personaj mai carismatic? Daca tot ne-o luam la muie cu imprumutul asta pentru care o sa muncim toti de o sa ne iasa pe nas, macar sa o luam de la cineva care sa nu aiba privire suie (cu toate ca suntem obisnuiti cu Base). Nu e mult ce cer...vreau doar sa imi fie creeate conditiile sa pot sa fiu ignorant. Atat. Vreau un circ mai bine regizat. Macar sa-mi creeze impresia ca le pasa de ce credem si noi nastia mai mici si mai prosti.

Singur in mijlocul multimii

Neutrinii sunt particule infinit de mici care calatoresc prin univers cu viteza luminii si nu interactionaza aproape deloc cu materia. Astfel ei trec practic prin orice fara sa isi schiombe traictoria sau sa incetineasca. Asa sunt uneori vorbele celor din jur. Le aud undeva in fundal dar....trec fara sa interactioneze absolut deloc cu mintea mea. Nu te speria...nu am descris simtomele vreunei boli psihice. E pur si simplu, sictirul care atinge de multe ori cota de alarma si chiar de refuz. Pur si simplu nu-mi mai pasa. In mod constient imi dau seama ca asta face ca anumite persoane din jurul meu sa sufere dar...iarasi...asta e viata. E greu sa multumesti pe toata lumea, mai ales cand tu nu esti multumit.
Uite...a ca acum cand tu citesti si te gandesti ...'ce p*** mea abereaza si agariciu asta?' Rabdare....inseamna ca inca nu ai ajuns in starea in care ma aflu eu si deci...esti unul dintre cei norocosi. Rabdare....mai devreme sau mai tarziu o sa fi in locul meu, iar eu....iar eu.....intr-o alta stare poate mai buna sau poate mai rea.
Intre timp...fa ce trebuie sa faci...si lasa vorbele celor din jur sa fie ca neutrinii din univers.